Lansare de carte „The Truth about the 1903 Pogrom”

Autor: dr. hab. Jozefina CUȘNIR

Data: 21 aprilie 2026, ora 14:00

Locația: Sala panoramică, Muzeul de Istorie al Orașului Chișinău, str. A. Mateevici 60 A

Lansarea volumului „The Truth about the 1903 Pogrom” („Adevărul despre pogromul din 1903”), semnat de dr. hab. Jozefina Cușnir, a fost organizat de Muzeul de Istorie al Orașului Chișinău, în colaborare cu Institutul Patrimoniului Cultural, a avut loc astăzi, 21 aprilie, în Sala Panoramică a muzeului.

Evenimentul a reunit cercetători, cadre universitare, reprezentanți ai instituțiilor culturale, precum și public interesat de problematica memoriei istorice și a asumării trecutului.

În deschiderea evenimentului, Valeria Suruceanu, director al Muzeului de Istorie al Orașului Chișinău, a subliniat importanța colaborării instituționale cu Institutul Patrimoniului Cultural, evidențiind rolul cercetării științifice și al dialogului academic într-un context actual în care reflecția critică asupra trecutului devine esențială. Totodată, aceasta a accentuat importanța publicării volumului în limba engleză, care facilitează integrarea cercetării în circuitul științific internațional și oferă acces unui public larg la o temă de relevanță europeană și globală.

Evenimentul s-a bucurat de prezența reprezentanților corpului diplomatic, inclusiv ai Ambasadei Greciei și ai Ambasadei Republicii Azerbaidjan, confirmând interesul internațional pentru promovarea dialogului cultural și a memoriei istorice.

Directorul Institutului Patrimoniului Cultural, Dr. Ion Ursu, a evidențiat valoarea monografiei, subliniind caracterul său documentar și contribuția la clarificarea contextului istoric al pogromului din 1903, inclusiv prin abordarea critică a rolului administrației țariste. De asemenea, a remarcat importanța Chișinăului ca spațiu al conviețuirii interetnice de-a lungul timpului, salutând diversitatea perspectivelor științifice asupra acestui subiect complex.

În intervenția sa, Dr. Natalia Grădinaru a evidențiat impactul științific al lucrării, menționând că aceasta reprezintă „una dintre cele mai consistente și novatoare contribuții la înțelegerea pogromului de la Chișinău din 1903, propunând o reinterpretare riguroasă, eliberată de clișeele istoriografice”.

Autoarea, Dr. hab. Jozefina Cușnir, a prezentat principalele concepte ale cercetării în cadrul prelegerii publice dedicate mecanismelor ideologice ale antisemitismului, oferind o analiză aprofundată a modului în care aceste construcții au influențat evoluțiile istorice.

În cadrul discuțiilor, istoricul Roman Rabinovici a subliniat consecințele pe termen lung ale pogromului din 1903, evidențiind impactul acestuia asupra evoluțiilor majore ale secolului XX, inclusiv dezvoltarea mișcărilor revoluționare în Imperiul Rus, afirmarea sionismului și a identității naționale evreiești, precum și tragedia Holocaustului.

Fazya Igor Scerbina, artist plastic și curatorul expoziției „În zile de doliu” dedicată subiectului Pogromului, realizată de Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău în anul 2024 și expusă în sală în cadrul acestui evenimentului, a remarcat importanța cercetării și a mediatizării subiectului în vederea cunoașterii trecutului.

Evenimentul a oferit un cadru de reflecție academică și dialog public asupra memoriei istorice, reafirmând rolul muzeului ca spațiu de interpretare, educație și responsabilitate culturală în procesul de asumare a trecutului.

Volumul „The Truth about the 1903 Pogrom” – traducerea în limba engleză a monografiei „К 110-летию кишиневского погрома: памятные даты” („La a 110-a aniversare a pogromului din Chișinău: Date memorabile”) publicată în limba rusă în anul 2013 cu sprijinul financiar al Dutch Jewish Humanitarian Fund. Publicarea ediției în limba engleză a fost realizată cu contribuția financiară a Ministerului Culturii al Republicii Moldova, iar traducerea volumului – cu sprijinul financiar al Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului Municipal Chișinău.

Jozefina CUȘNIR, doctor habilitat în filologie, este cercetător științific coordonator în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural. Autoare a unor contribuții importante în domeniul studiilor culturale și umaniste, a elaborat cinci concepții științifice și o metodologie proprie de cercetare etnologică. Activitatea sa științifică este reflectată în trei monografii și în peste 80 de studii și articole de specialitate.